Ah, Ziua Îndrăgostiților. Sărbătoarea anuală a ciocolatei supraevaluate, a cuplurilor enervant de fericite și a gesturilor romantice forțate. Dacă simți că îți vine să dai ochii peste cap la fiecare balon în formă de inimă și fiecare postare siropoasă de pe Instagram, felicitări—ești oficial membru al Echipei Anti-Valentine’s.
Bine ai venit! Avem iubire, avem umor si uneori avem mai mulți spini decât trandafiri.
Hai ca e frumos și așa, nu trebuie să leșinăm de iubire, la comandă, pe 14 februarie, nu e cazul să ne influențeze acest masiv efort de marketing care te face să vezi roșu, rafturi întregi de supermarket, un culoar, doua, trei. Poate, poate vei cumpara ceva, o prostioară cât de mică, care să zacă aruncată pe undeva până se umple de praf și ia drumul tomberonului, ca dovadă că iubirea nu are nevoie de dulcegării, siropării și nici nu-i trebuie roșu.
Deși nu strică din când în când să mai ‘vezi’ și rosu, dar într-o ceartă adevărată, cinstită, în care să-ți descarci frustrările, fără cuvinte urâte, dar cu toate nevrozele eliberate.
Iubirea are toate celelalte zile să-și sărbătoarească existența, să se bucure că încă este vie, că încă îi pasă, că e mereu acolo, de veghe, că devine tot mai puternică pe măsură ce anii trec.
Iubirea își descoperă noi forme de exprimare, ea se naște între doi oameni și când ajunge la supraplin, se revarsă în valuri către copii, familie, prieteni și câteodată se duce în alte planuri, în nevoia de a dărui în jur mai mult decât obișnuința zilelor, în nevoia de a aduce bine și bucurie acolo unde e mai greu decât la tine.
Așa este iubirea, mereu vindecătoare și dacă am întreba-o ce-și dorește, sigur ar răspunde că are deja totul și nu mai are nimic de demonstrat, cu atât mai puțin prin cutii cu ciocolată și baloane de sfoară sugrumate.
Hai, să zicem, ca în cazul în care se rătăcesc niște flori, ar putea fi acceptate!
La mulți ani de Anti-Valentine’s! 💔
