Vine câte o dimineață în care mă cert cu Tudor pentru că se mișcă în reluare.
Dar asta nu mă împiedică să-l conduc până la ușă, la fel ca în diminețile bune.
Azi am anticipat nevoia lui de-a da cu ușa de pereți și am fost mai rapidă:
– Nici să nu te gândești, da?
Asta la frustrat și mai tare și mi-a strigat când ieșea din casă:
– Sunt bucurat că mă duc la școală!
– Sunt bucuros că mă duc la școală și scap de tine mami! Să vorbim corect și să ne exprimăm complet, daaaaa? am strigat după el când deja ajunsese pe trotuar.
Mi-a facut un semn care exprima ‘Bla! Bla! Bla!’
Consider că ne-am început ziua bine.
Trecătorii englezi au fost și ei fericiți pentru că de data asta n-au mai fost nevoiți să se prefacă că n-au înțeles.
O zi desăvârșită vă doresc!
Blogs
