Carmen Vornicu

England through my eyes

My point of view

I believe that to write  an inspired word , there must be at least 1000 words read.

About me About Me

About me About Me

About me About Me

About me About Me

About me About Me

our latest post

Tribul

In lungul drum spre Anglia, cu mașina, am schițat în minte viața mea într-un loc despre care nu știam mai nimic.Mi-am promis atunci că indiferent prin ce o să trec, voi deschide casa, masa

Când ești mama cuiva, sau mama mai multora, ajungi să fii overqualified.Ai nevoie de multe abilități ca să reziști pe postul asta plătit doar cu iubire, livrată când te aștepți mai puțin, nu neapărat

Ora 22

– Hei, am găsit noaptea! zise Tudor dând draperia la o parte.– De ce? O căutai? întreb eu– Wow, Tudor! S-a ascuns afară! Asta înseamnă că înăuntru încă e zi, completează soră-sa.– Bună încercare,

La al doilea copil, nu mai ești atât de atent la toate schimbările și el crește mai liber și poate mai fericit, pentru că nimeni nu se mai cramponează ca totul să fie perfect.Acum

Astăzi la ora 11 a.m., când sicriul Reginei a ajuns la intrare în Westminster Abbey, lumea întreagă s-a concentrat în pașii celor 8 soldați din 1th Battalion Grenadier Guard, care au purtat sicriul pe

Pentru Ea. Regina.

De 10 zile televizorul a rămas pe știri. Pentru mine, multe zile la rând televizorul este un obiect negru tacut. Dar acum rămâne deschis ca să-mi arate o lume, pe care deși o văd,

Există momente care mă lasă fără respirație.Există clipe pe care le-am simțit cum pândesc de undeva din întuneric, dar le-am ignorat, ca fiind imposibil de trăit în realitate.Și totusi, ele m-au ajuns din urmă,

Ieșim pe scara avionului, pe aeroportul Otopeni, într-o zi de iulie la prânz și primul care ne salută este aerul fierbinte al României.După temperaturile moderate ale Angliei în care zilele de caniculă sunt evenimente

Otopeni sosiri!

Vine și ziua când intru în cursa cu obstacole a zborului către România.3:30 în noapte e ora plecarii de acasă din Anglia. Dupa o zi cu 39 de grade, copiii, în excitația plecării și

Cu fața către RO

În ce buzunar îți mai încape România?Unde o păstrezi când ești departe de ea? Cât timp mai acorzi României când diminețile te găsesc în alte zări, când oboseala zilei te păstrează ancorat în realitatea

Writing, this essence of thought that is laid out on paper, is an aspiration towards something I cannot grasp. 

This is perhaps where the need to keep my thoughts agile comes from. I let them run around the fields, take them out into the air and sun. When my thoughts go crazy, I leave them in the rain, and forget them there, until they beg me to come inside, to warm up. There are moments in life that hurt, then I write to reach the familiar breath again, so that my soul will no longer be like a balloon, so that it will no longer float adrift, so that it will come back to me.

Some of our Best Reviews

Irina Calarasu

This is the most touching, logical, beautiful—I'm at a loss for words—essay about Romania I have ever seen in my life (and I have read many). Bravo! After reading all this, it’s hard to find my words! Congratulations! It’s a top article for Dilema! Best of luck, and be sure to gather your writings into a book! Good luck!

I am a huge fan of Carmen's articles. They are so good that I eagerly wait for the next one to be published. Thank you so much, Carmen. Best wishes!

Scroll to Top